Serviciile sociale și incluziunea – Consiliul Județean Vaslui

Conform Atlasului Zonelor Urbane Marginalizate, elaborat de Banca Mondială, peste 38% dintre locuitorii din mediul urban al judeţului Vaslui trăiesc în urbane dezavantajate (din care 3,8% din perspectiva locuirii, 14,6% din perspectiva ocupării și 19,9% din perspectiva capitalului uman), iar aproape 6% în zone urbane marginalizate, care reunesc probleme din toate perspectivele sus-menţionate. Aceste procente sunt mai ridicate decât media regională și naţională, excepţie făcând zone dezavantajate din perspectiva locuirii.

Figură 88 – Populația urbană care trăiește în zone dezavantajate / marginalizate, la nivel național, regional, județean și de municipiu / oraș

Sursa: Banca Mondială. Atlasul Zonelor Urbane Marginalizate din România, 2016

Valorile pe orașe variază semnificativ. Astfel, cea mai gravă situaţie se înregistrează în orașele Negrești și Murgeni, unde 23%, respectiv 12% dintre locuitori trăiesc în zone marginalizate, în timp ce în cele 3 municipii valorile se apropie de media naţională și regională. Ponderea populaţiei care trăiește în zone dezavantajate din perspectiva capitalului uman este foarte ridicată în Murgeni (74%), Negrești (47%) și mediu-ridicată în Bârlad (20%), respectiv sub medie în Vaslui și Huși – caracteristicile acestor zone fiind numărul mare de copii în întreţinere, a persoanelor cu dizabilităţi și boli cronice, respectiv a adulţilor care au absolvit maxim 8 clase. Ponderea populaţiei care trăiește în zone dezavantajate din perspectiva ocupării este ridicată în Huși (32%) și Negrești (18%), indicând o rată ridicată a ocupării în sectorul informal. O pondere peste medie a populaţiei care trăiește în zone dezavantajate din perspectiva locuirii se înregistrează doar la Vaslui (8%), caracteristicile fiind supraaglomerarea locuinţelor sau lipsa
proprietăţii asupra locuinţei.
În plus, atlasul identifică și zone marginalizate cu trăsături specifice în cadrul fiecărui centru urban: Bârlad
(cartierele Podeni și Munteni – mahala cu case și zone de locuinţe sociale), Huși (ghetouri în jurul blocurilor, mai ales în zona industrială, mahalale cu case, adăposturi improvizate), Vaslui (ghetouri cu blocuri – Metalurgiei, Castanilor, Școala Q, Blocul 32) etc.
Municipiul Huși, prin GAL ”Huși – comunitate incluzivă”, este singurul din judeţ care a accesat fonduri europene pentru adresarea, în mod integrat, a problemei marginalizării sociale. Bugetul proiectului este de 6 mil. Euro și cuprinde lucrări de modernizare străzi, extindere reţea de gaze, reabilitare termică a blocurilor, măsuri integrate de ocupare pentru 600 de persoane din comunitatea marginalizată, înfiinţarea unui centru social de urgenţă, a unui club al seniorilor, a două centre multifuncţionale, a unui serviciu de îngrijire la domiciliu, a unui centru de recuperare medicală pentru adulţi și copii, a unui teatru de vară, a unui centru educaţional-cultural etc. – toate în cadrul unui larg cadru partenerial.
Tot Banca Mondială a publicat și un Atlas al Zonelor Rurale Marginalizate, care reflectă faptul că în judeţ există 180 de sate cu zone marginalizate, ceea ce înseamnă 40% din totalul localităţilor rurale din judeţ – cel mai ridicat procent din România. Dacă în alte zone din ţară există o corelaţie directă între ponderea populaţiei rome și existenţa unor zone rurale marginalizate, în judeţul Vaslui au fost identificate doar 5 comunităţi marginalizate cu o pondere mai mare de 20% a romilor, în comunele Cozmești, Pungești, Dumești, Dragomirești și Băcești, însă aceste date trebuie privite cu precauţie, pentru că se bazează pe auto-declarare. Din punct de vedere geografic, se referă o concentrare a comunităţilor marginalizate în zona Colinelor Tutovei (vest), a graniţei cu judeţul Galaţi (sud), respectiv cu judeţul Iași (nord). Zonele apropiate de orașe și situate pe coridoare de transport par să aibă mai puţine probleme (a se vedea teritoriul Zonei Metropolitane Vaslui sau periurbanul municipiului Bârlad.
Figură 89 – Zonele rurale marginalizate din județul Vaslui

Sursa: Banca Mondială. Atlasul Zonelor Rurale Marginalizate din România

Atlasul indică faptul că comunele cele mai afectate de fenomenul marginalizării severe (peste 24% din populaţia totală) sunt Alexandru Vlahuţă, Băcani, Băcești, Bogdana, Bogdănești, Bogdăniţa, Coroiești, Costești, Dănești, Dragomirești, Dumești, Gherghești, Gârceni, Hoceni, Iana, Ivănești, Mălușteni, Miclești, Oșești, Poienești, Pogana, Puiești, Pungești, Rebricea, Vinderei, Voinești, Ibănești, Fruntișeni, Rafaila, Ciocani, Cozmești, Dodești, Ferești, Pușcași.
Același raport include și o evaluare a nivelului de dezvoltare a fiecărui sat din judeţ (indiferent dacă a fost sau nu nominalizat ca zonă rurală marginalizată), bazat pe un Indice de Dezvoltare Umană Locală (IDUL), care ia în considerare diferite aspecte de ordin demografic, al nivelului de trai, al accesului la locuire și servicii de bază de calitate. Acesta indică faptul că doar satul Muntenii de Jos, respectiv satul Băcăoani intră în categoria așezărilor rurale cu dezvoltare peste medie, la care se adăugau 27 de sate cu dezvoltare medie, cele mai multe în imediata apropiere a orașelor. Așadar, peste 90% din satele din judeţ aveau un nivel de dezvoltare sub medie.

Figură 90 – Indicele de dezvoltare umană locală (IDUL) la nivel de sat, județul Vaslui

Sursa: Planșă proprie pe baza datelor Banca Mondială. Atlasul zonelor rurale marginalizate din România

În acest conext, datele din raportul AJPIS pentru anul 2019 indică faptul că în judeţul Vaslui existau peste 163.000 de beneficiari de prestaţii sociale (adică aproximativ 44% din populaţia rezidentă totală), către care au fost plătite sume de 393 mil. lei. Fa ţă de anul 2007, numărul de beneficiari a scăzut cu aproape 10%, însă sumele plătite au crescut cu 25%. Scăderea numărului de beneficiari poate fi pusă mai ales pe seama verificării mai stricte a veniturior, dar și a controalelor efectuate de inspectorii sociali.
Beneficiile plătite în anul 2019 sunt detaliate în tabelul de mai jos:

Tabel 3 – Numărul de beneficiari și valorile plătite pentru beneficiile sociale acordate în județul Vaslui, în anul 2019

Sursa: AJPIS Vaslui. Raportul anual de activitate pentru anul 2019

La nivelul jude ţului Vaslui existau în anul 2019 un număr de 38 de furnizori de servicii sociale – publici și privaţi, dintre care 27 furnizează de facto un număr de 53 de servicii sociale licenţiate. Furnizorii publici de servicii sociale care sunt activi operaţional sunt în număr de 12 și au 30 de servicii licenţiate, în timp ce furnizorii privaţi activi sunt 15 cu 23 de servicii.
Principalul furnizor public de servicii sociale din judeţul Vaslui este DGASPC – din subordinea CJ. Această instituţie administrează următoarele centre și servicii sociale:

Conform datelor publicate de Direcţia Generală de Asistenţă Socială și Protecţie a Copilului Vaslui la nivelul anului
2019, instituţia oferea următoarele categorii de servicii sociale:

Servicii pentru copii (inclusiv cu dizabilităţi):

Complexul de Servicii Comunitare Huși (Casă de tip familial și Centru de recuperare a copilului cu
dizabilităţi neuro-psiho-motorii);
Complexul de Servicii Comunitare Negrești (Centru de recuperare-reabilitare copii cu handicap,
Serviciu alternativ de protecţie de tip familial, Cabinet de consiliere mame și copii victime ale
violenţei domestice);
Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Vaslui (Centru de recuperare –
reabilitare copii cu dizabilităţi și Centrul de consiliere și asistenţă specializată a copiilor cu TSA);
Complexul de Servicii Comunitare pentru Copilul cu Handicap Bârlad (Centru specializat pentru
copii cu dizabilităţi și Centru de abilitare/reabilitare copii cu dizabilităţi);
Complexul de Servicii Comunitare nr. 1 Bârlad (Centru de consiliere a mamelor predispuse la
abandon, Centru de primire în regim de urgenţă copil abuzat-exploatat-neglijat, Centru de zi
pentru copii cu Sindrom Down, Serviciu alternativ de protecţie de tip familial);
Complexul de Servicii Comunitare nr. 2 Bârlad (Centru de îngrijire de zi, Centru de asistenţă și
sprijin pentru tinerii care părăsesc centrele de plasament, Centru de recuperare și reabilitare
copii, Centru de urgenţă pentru victimele violenţei în familie, Centru maternal);
Complexul de Servicii Comunitare nr. 1 Vaslui (Cabinet de consiliere a mamelor predispuse la
abandon, Centru de îngrijire de zi, Centru maternal, Serviciu alternativ de protecţie de tip
familial);
Complexul de Servicii Comunitare nr. 2 Vaslui (C entru de recuperare pentru victimele violenţei în
familie, Adăpost de zi și noapte pentru copii străzii, Centru de primire în regim de urgenţă copil
abuzat-exploatat-neglijat);
Centrul de Recuperare și Reabilitare pentru Copii Fălciu.

Servicii pentru persoane vârstnice:

Serviciul de îngrijire la domiciliu pentru vârstnici: ”Bătrâneţe Demnă” Vaslui;
Centre de îngrijire și asistenţă vârstnici: Bârlad, Giurcani;
Centrul de îngrijire și asistenţă pentru persoane vârstnice Huși (din cadrul Complexului de Servicii
Comunitare) – aflat în proces de închidere;

Servicii pentru persoane adulte cu handicap:

Complex de Locuinţe Protejate Vaslui (cu locuinţe la Chiţoc, Codăești, Ștefan cel Mare, Vladia);
Complex de Servicii Comunitare Mălăiești (Centru de recuperare și reabilitare neuropsihică și
Locuinţă protejată Vutcani);
Complex de Servicii Comunitare pentru Adulţi Huși (Centrul de recuperare și reabilitare persoane
cu handicap și Centrul de servicii de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu)
Centrul de recuperare / reabilitare pentru tineri cu dizabilităţi Bârlad;
Centrul de recuperare / reabilitare Râșești;
Centru de tip respiro Ghermănești;
Locuinţe protejate: Deleni, Negrești, Vulturești, Găgești;
Centre de îngrijire și asistenţă: Bogești, Rânzești;
Centre de recuperare neuromotorie de tip ambulatoriu: Bârlad, Vaslui

DGASPC Vaslui este cel mai mare angajator din judeţ (2.900 de posturi în organigramă, mai bine de jumătate pentru asistenţi maternali), prin prisma numărului mare de centre și servicii sociale pe care le administrează, dar se confruntă încă cu resurse umane și financiare limitate (circa 300 de posturi vacante). Procesul de dezinstituţionalizare a copiilor de la nivelul judeţului s-a dovedit un succes, puţin peste 50 dintre aceștia mai fiind găzduiţi în anul 2019 în sistem rezidenţial, în timp ce restul de peste 2.700 sunt în îngrijirea familiilor din care provin și a asistenţilor maternali, beneficiind de alocaţii de plasament. În schimb, peste 600 de copii cu dizabiltăţi au beneficiat în prima jumătate a anului 2019 de servicii de recuperare și reabilitare în centrele de zi, la care se adăugau alţi peste 300 asistaţi în centrele de consiliere și intervenţie în regim de urgenţă. De menţionat este și faptul că în judeţul Vaslui există circa 2.500 de copii cu dizabilităţi, dintre care peste 300 au tulburări de spectru autist.
În domeniul asistenţei și îngrijirii persoanelor vârstnice, DGASPC are o capacitate limitată, deservind în 2019 puţin peste 140 de persoane în sistem rezidenţiale (inclusiv cu dizabilităţi) și sub 30 prin servicii de îngrijire la domiciliu. Și acest serviciu a fost îmbunătăţit semnificativ, prin trecere la centre moderne, excepţie făcând cel de la Huși, care funcţiona într-o clădire veche și care va fi mutat.
În cazul persoanelor cu dizabilităţi, numărul de persoane instituţionalizate era în anul 2019 de circa 500, dintre care 200 doar la centrul de recuperare din Huși, din totalul 17.000 existente în judeţ. DGASPC implementează în prezent un proiect pentru amenajarea de centre de zi pentru persoane cu dizabilităţi în Tutova, Murgeni, Pogana, Vaslui, Banca, Găgești, Oltenești, în valoare de peste 20 mil. lei (parţial din fonduri europene – Găgești și Oltenești, restul din fonduri de la bugetul de stat), urmând ca în juru l acestora să fie construite și locuinţe protejate De asemenea, instituţia a câștigat finanţare pentru încă 5 locuinţe protejate în comunele Cozmești, Roșiești, Zorleni, Banca, Hoceni, în care să fie mutaţi toţi pacienţii internaţi la centrul din Huși. Așadar, se estimează că la nivelul anului 2021 nu va mai exista niciun centru rezidenţial cu peste 50 de locuri, în concordanţă cu standardele europene.

Ceilalţi furnizori publici din judeţ sunt:

Primăria (Direcţia de Asistenţă Socială) Vaslui – Cantina de ajutor social (250 de locuri); Centru de îngrijire la domiciliu persoane vârstnice (35 locuri); Adăpost temporar de noapte; Centrul de zi pentru copii școlari ”Bucuria”; Centru de zi pentru persoane vârstnice ”Buna Vestire”; Centrul de zi pentru persoane vârstnice „Sf. Nicolae”; 3 creșe (”Republicii”, ”Racoviţă”, ”Avântului”; 2 cluburi pentru pensionari.
Primăria (Direcţia de Asistenţă Socială) Bârlad – Cantina de ajutor social (650 de locuri); Creșa; Centrul
pentru persoane fără adăpost.
Primăria (Direcţia de Asistenţă Socială) Huși – Cantina de ajutor social (55 locuri);
Primăria (Direcţia de Asistenţă Socială) Negrești – Centrul de îngrijire de zi pentru copii, Centrul de
Resurse Comunitare pentru Tineri;
Primăria (SPAS) Murgeni – servicii primare;
Primăria Tutova – Cămin pentru persoane vârstnice (60 locuri);
Primăria (Compartimentul de Asistenţă Socială) Banca – Centrul de zi pentru îngrijire copii;
Primăria (Compartimentul de Asistenţă Socială) Berezeni – Centru social pentru persoane vârstnice
(centru de zi + cantină socială + îngrijire la domiciliu);
Primăria (Compartimentul de Asistenţă Socială) Fălciu – Centru de îngrijire la domiciliu și Centru de zi
pentru vârstnici (în construcţie cu fonduri europene, în parteneriat cu ADC „Econova”);
Primăria (Compartimentul de Asistenţă Socială) Lipovăţ – servicii primare;
Primăria (Compartimentul de Asistenţă Socială) Stănilești – Centrul de zi pentru vârstnici (realizat cu
fonduri europene)
Primăria (Compartimenul de Asistenţă Socială) Vutcani – Centrul de zi pentru copii;
Primăria Creţești – Centrul de zi pentru persoane vârstnice;
Penitenciarul Vaslui – Centru de zi pentru persoane private de libertate.

După cum se poate observa, numai în 4 orașe (din totalul de 5, excepţie făcând Murgeni), respectiv doar în 8 comune (din totalul de 81), primăriile – prin direcţiile/compartimentele de specialitate furnizează mai mult decât servicii sociale primare (anchete sociale, plată beneficii etc.). Situaţia este gravă mai ales în zonele rurale, serviciile de asistenţă socială ale primăriilor pierzându-și licenţa pentru a furniza mai multe servicii, în principal din cauza resurselor financiare și umane foarte limitate (în multe cazuri nu există nici măcar o persoană angajată să se ocupe de serviciile sociale, ci aceasta are atribuţii multiple). În acest context, DGASPC preia povara unor cazuri sociale care ar putea fi rezolvate și la nivel local.