Sari la conținutul principal

Nivelul de dezvoltare economică și mediul de afaceri judeţean

1. Indicatori macroeconomici
Produsul intern brut Conform datelor INS, în anul 2017 (ultimul pentru care există date), jude ţul Vaslui a avut un PIB de 7,8 md. lei, echivalentul a 1,7 md. Euro. Această valoare îl plasa pe ultimul loc în regiunea Nord-Est și pe locul 35 la nivel naţional, cu o pondere de 8,8%, respectiv de 0,9%. În compara ţie cu anul 2008, PIB -ul judeţului a crescut cu 19% în monedă europeană, ritm inferior mediei regionale (+25%) și naţionale (+28%).

PIB/locuitor (lei) la nivelul județelor din regiunea Nord-Est, în anul 2017

Sursa: Planșă proprie pe baza datelor INS. Baza de date TEMPO Online

Dacă raportăm aceste valori la numărul de locuitori și la puterea de cumpărare standard (PPS) calculată de Eurostat, astfel încât datele să fie comparabile în toate Statele Membre, PIB/locuitor al judeţului Vaslui se ridica în 2017 la 8.700 PPS/locuitor, în creștere cu 50% fa ţă de anul 2008, ceea ce indică o creștere a nivelului de dezvoltare economică substanţială. Totuși, această valoare continuă să fie cu peste 25% mai redusă decât media regională, cu 53% mai redusă decât cea naţională și cu 70% sub cea europeană. În acest context, Vasluiul este regiunea cu cel mai redus nivel de dezvoltare din România, dar și una dintre cele mai puţin dezvoltate din Uniunea Europeană.

Evoluția PIB/locuitor (PPS) în perioada 2008-2017

Sursa: EUROSTAT Database.

Așadar, judeţul Vaslui a mai recuperat (7 puncte procentuale) din decalajul de dezvoltare economică faţă de media UE, în timp ce diferenţele de dezvoltare faţă de media naţională și regională s-au adâncit. Un exemplu elocvent în acest sens este judeţul Iași, care a ajuns la 53% din media UE-27, de la 37% în 2018, adică o creștere de 16 puncte procentuale într-un singur deceniu, faţă de 7 puncte procentuale în cazul Vasluiului. O dinamică mai slabă a avut doar judeţul Bacău (de 5 puncte procentuale, de la 34% în 2008, foarte aproape de Iași, la doar 39% în 2018).


2. Valoarea adăugată brută
Conform EUROSTAT, judeţul Vaslui a generat în anul 2017 o valoare adăugată brută de 1,54 miliarde de Euro, în creștere cu 20% faţă de anul 2008, sub ritmul de creștere de la nivel regional (+26%) și naţional (+29%). Din această perspectivă, Vasluiul ocupa din nou ultimul loc la nivel regional, cu o pondere de 8,8%, poziţie neschimbată în ultimii 10 ani.

Structura pe activități a Valorii Adăugate Brute generate la nivel național, regional și județean, în anul 2017

Sursa: EUROSTAT Database.

Pe baza tabelului de mai sus putem trage următoarele concluzii, absolut vitale pentru înţelegerea economiei judeţului:

  • Economia judeţului depinde foarte puternic de sectorul public (administraţie publică, educaţie, sănătate, asistenţă socială), care generează un sfert din valoarea adăugată brută, cu 5 puncte procentuale mai mult decât media regională și cu 10 peste cea naţională;
  • Deși judeţul Vaslui este perceput ca un judeţ agricol, prin prisma peisajului și a structurii ocupaţionale a populaţiei din mediul rural, agricultura generează doar puţin peste 10% din valoarea adăugată, mai puţin decât tranzacţiile imobiliare (vânzări terenuri, case), comerţul și serviciile de cazare și alimentaţie publică, respectiv industria prelucrătoare. Acest lucru este explicabil prin faptul că mare parte din producţia agricolă a judeţului se realizează în cadrul informal al agriculturii de subzistenţă, orientate nu către piaţă ci către asigurarea autoconsumului și a subzistenţei locuitorilor;
  • Activităţile economice strâns legate de puterea de cumpărare a locuitorilor și de cea a companiilor
    (precum comerţul, serviciile profesionale și suport pentru întreprinderi, intermedierile financiare), au
    ponderi mai reduse decât media regională și naţională, pe fondul ratei mai ridicate a sărăciei, respectiv slabei dezvoltări a spiritului antreprenorial;
  • Sectoarele economice care se bazează pe forţă de muncă înalt calificată, precum serviciile IT&C sau industriile creative au o pondere extrem de redusă în economia judeţului, pe fondul migraţiei talentelor către centrele univesitare și către alte ţări, ceea ce antrenează un cerc vicios al subdezvoltării.

3. Mediul de afaceri

Numărul și structura întreprinderilor
Conform INS, la 31 decembrie 2018, în judeţul Vaslui existau un număr de 5.722 de unităţi locale active (întreprinderi cu sediul în judeţ, dar și sucursale sau puncte de lucru ale unor companii cu sediul în alte judeţe), ceea ce reprezenta 8,9% din totalul întreprinderilor active din regiune (locul 5/6 la nivelul regiunii Nord-Est, depășind doar judeţul Botoșani), respectiv sub 1% din cele existente în România (locul 33/42). Densitatea întreprinderilor active la 1.000 de locuitori rezidenţi era de 15, în comparaţie cu media regională de 20 și cea naţională de 30. Așadar, spiritului anteprenorial este slab dezvoltat la nivel judeţean, situaţie specifică zonelor preponderent rurale, afectate de migraţia forţei de muncă calificate.
Pe clase de mărime, cele mai multe dintre acestea erau microîntreprinderi (aproape 90% din total), urmate de firme mici (9%). În clasa întreprinderilor mijlocii (50-249 de salariaţi) și mari (peste 250 de salariaţi) se găseau doar 66, respectiv 16 firme – ceea ce confirmă nivelul redus de dezvoltare economică al judeţului, mai ales în ramurile industriale și de servicii. De remarcat este și faptul că numărul microîntreprinderilor și al firmelor mici a crescut în ultimul deceniu, revenind puternic după criza globală (+1.300 de firme între 2011 și 2018), în timp ce numărul firmelor mijlocii și mari a continuat să scadă la valori minime și după revenirea economiei.

Dinamica numărului de întreprinderi active din județul Vaslui, în perioada 2008-2018

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Cei mai mari 16 angajatori cu profil economic din judeţ erau, la sfârșitul anului 2018, următorii:

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

După cum se poate observa, topul este dominat de cele 3 ramuri industriale principale ale judeţului (industria alimentară, industria textilă, industria de mașini-utilaje), precum și de o serie de companii de servicii publice. În comparaţie cu anul 2008, când existau 19 companii cu peste 250 de salariaţi, au dispărut din judeţ sau și-au restrâns personalul mari angajatori din domeniul textil și al confecţiilor, al producţiei de mașini și utilaje petroliere și metalurgice, al aparaturii de măsură și control, al distribuţiei energiei termice, al reparaţiilor de mașini și utilaje, și al transportului pe calea ferată. În schimb, a crescut numărul de angajatori mari din industria alimentară, a încălţămintei și a serviciilor de pază.
În ceea ce privește sectorul IMM, cele mai multe întreprinderi activau în domeniul comer ţului (39% din total), urmate de industria prelucrătoare (10%), construcţii (9%), transporturi (9%) și activităţi tehnico-profesionale (7%), iar cele mai puţine în industria extractivă, energetică, de servicii publice, învăţământ privat, intermedieri financiare-asigurări și activităţi culturale-sportive-recreative. Așadar, economia judeţului Vaslui se bazează pe firme din sectoare cu valoare adăugată redusă, care plătesc și salarii reduse, generând un cerc vicios al subdezvoltării (lipsa unor companii cu valoare adăugată ridicată este determinată de migraţia forţei de muncă înalt calificate, iar forţa de muncă calificată emigrează pentru că nu găsește la nivel local locuri de muncă pe măsura studiilor absolvite; în plus, această categorie este cea mai implicată în activităţi antreprenoriale, ceea ce explică densitatea mai redusă a firmelor faţă de media regională și naţională)
În comparaţie cu anul 2008, se constată o creștere semnificativă a numărului de firme din transporturi (+176), agricultură (+99), sănătate și asistenţă socială (+89), alte servicii – coafor, înfrumuseţare, spălătorie etc. (+65), activităţi tehnice și profesionale (+61), cazare și alimentaţie publică (+48), intermedieri financiare și asigurări (+43), activităţi sportive și recreative (+41), IT (+25), imobiliare (+19). Aceste domenii par să fie preferatele antreprenorilor locali, indicând o tendinţă de reorientare a economiei judeţene spre sectorul de servicii, dar și o relansare a interesului pentru sectorul agricol, cel mai probabil stimulată de subvenţiile și finanţări nerambursabile alocate acestui domeniu în ultimele decenii (SAPARD, PNDR, programe guvernamentale etc.)
În schimb, a scăzut numărul de firme din comerţ (-353), pe fondul tendinţei de consolidare a sectorului în jurul unor reţele naţionale și internaţionale, industrie (-77) și construcţii (-21) – ultimele două fiind puternic afectate de criză, de deficitul de personal pe fondul migraţiei externe, de volumul redus al investiţiilor în infrastructura publică de la nivel naţional etc.

Dinamica numărului de întreprinderi active din județul Vaslui, în perioada 2008-2018, pe secțiuni CAEN

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Concentrarea firmelor pe domenii variază și funcţie de clasa de mărime. Astfel, firmele mijlocii sunt prezente mai ales în domeniul agriculturii (ferme vegetale sau agricole de mari dimensiuni), comerţului (reţele de supermarket-uri, depozite etc.) și unele ramuri industriale intensive în forţă de muncă (de ex. producţia de confecţii în sistem lohn, industria alimentară). Nevoile lor sunt destul de eterogene: firmele capitalizate (cele mai multe cu capital străin) întâmpină dificultăţi în găsirea și retenţia de forţă de muncă de calificată, pe fondul migraţiei, fie în menţinerea competitivităţii prin cost, pe fondul creșterii continue a salariului minim (de ex. în industria confecţiilor), în timp ce cele cu capital românesc sunt mai ales în căutare de capital pentru extindere, motiv pentru care apelează mai des și la finanţări nerambursabile sau credite (de ex. în agricultură sau industrie alimentară).

În schimb, microîntreprinderile sunt, în general, mici afaceri individuale și de familie, ale unor persoane cu spirit antreprenorial (care deţin un mic magazin, bar, un mijloc de transport mărfuri, o fermă de subzistenţă sau lucrează pe cont propriu în construcţii). Cea mai mare problemă a acestor mici firme este lipsa de capital, rulajele modeste asigurând de cele mai multe ori doar subzistenţa respectivelor persoane/familii, nu și fonduri pentru investiţii. Accesul acestora la credite bancare este dificil, în lipsa unor active pentru garantare, iar utilizarea fondurilor europene (de ex. cele din POR destinate microîntreprinderilor) se dovedește provocatoare în lipsa resurselor pentru asigurarea fluxului de numerar asociat implementării proiectelor. În plus, cele mai multe sunt active în domenii neeligibile pentru finanţări nerambursabile (de ex. comerţul).

Indicatori de performanţă economică ai întreprinderilor non-agricole

În anul 2018 cifra de afaceri a întreprinderilor non-agricole¹ din judeţul Vaslui a fost de 7,08 md. lei, echivalentul a 1,52 md. Euro. Aceasta reprezenta doar 6,5% din cifra de afaceri a companiilor din regiune (locul 6/6), respectiv 0,5% din cea a companiilor românești, în ansamblul lor. În comparaţie cu anul 2008, cifra de afaceri a firmelor vasluiene a crescut cu 48%, ceea ce în Euro înseamnă o creștere de doar 17% în 10 ani, ritmul de creștere fiind mai redus decât media regională (+23%) și cea naţională (+26%).

Principalii indicatori ai întreprinderilor active non-agricole din județul Vaslui, în perioada 2008-2018

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Firmele din domeniul comerţului au generat în anul 2018 un procent de 57% din cifra de afaceri totală, urmate de cele din industria prelucrătoare (20%), construcţii (6%) și transporturi (5%). La polul opus, domenii precum industria extractivă, energia, învăţământul sau serviciile medicale private au o pondere nesemnificativă în totalul cifrei de afaceri. Totuși, privind în dinamica intervalului 2008-2018, activităţile comerciale și de servicii sunt cele au înregistrat cea mai mare creștere a afacerilor: învăţământ (+600%), sănătate (+174%), IT&C (+169%), servicii personale (+90%), comerţ (+89%), transporturi (+86%), hoteluri și restaurante (+59%), servicii prestate întreprinderilor (+58%). În schimb, volumul de activitate a scăzut în energie (-76%) și construcţii (-3%). În industria prelucrătoare și serviciile publice de utilităţi s-a înregistrat o creștere modestă, exclusiv pe fondul inflaţiei, însă în termeni comparabili, în monedă europeană, acestea și-au redus volumul de activitate cu 7%, respectiv cu 10%. Așadar, economia judeţului Vaslui urmează trendul global de tranziţie treptată de la industrie la servicii (așa-numita ”terţializare”), care ar trebui încurajată și prin măsuri publice, dat fiind faptul că sectorul de servicii oferă, cu anumite excepţii, salarii mai mari decât industria.

Dinamica cifrei de afaceri a întreprinderilor active din județul Vaslui, pe principalele activități ale economiei naționale, în perioada 2008-2018

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Întreprinderile active din judeţul Vaslui angajau, la nivelul anului 2018, aproape 32.800 de persoane, cu 9.000 (-21%) mai puţine decât în anul 2008. Spre comparaţie, numărul de angajaţi ai firmelor din regiunea Nord-Est a scăzut cu 12%, iar ai întreprinderilor din România, în ansamblu, cu doar 6%.

Companiile locale din domeniul industriei asigurau 34% din totalul locurilor de muncă, urmate de cele din comerţ (28%), construcţii (9%) și transporturi (7%). La polul opus, se regăseau industria extractivă, energia, învăţământul, IT&C și sănătatea (sub 2% din cifra de afaceri – adică exact acele domenii care au un nivel de salarizare mult peste medie).

Faţă de anul 2008, se remarcă o scădere accentuată a numărului de personal al companiilor cu profil energetic (-92%), industrie prelucrătoare (-39%) și construcţii (-35%), respectiv mai puţin accentuate în utilităţi publice (-11%) și comerţ (-6%). În schimb, a crescut numărul de salariaţi în toate domeniile de servicii, mai ales în cazul învăţământului (+195%), sănătăţii (+101%), serviciilor personale (+56%), IT&C (+41%), aspect îmbucurător având în vedere valoarea adăugată mai ridicată a acestor activităţi, inclusiv capacitatea lor de a oferi salarii mai mari.

Dinamica numărului de angajați al întreprinderilor active din județul Vaslui, pe principalele activități ale
economiei naționale, în perioada 2008-2018

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online

Un aspect important de menţionat aici este faptul că, pe fondul creșterii cifrei de afaceri cu 17% (în Euro) și a reducerii numărului de angajaţi cu 21%, productivitatea medie a muncii la nivelul întreprinderilor din judeţul Vaslui a crescut cu 48%, în intervalul 2008-2018. Totuși, diferenţele de productivitate între diferitele sectoare economice rămân foarte mari: de ex. în sectorul energiei, fiecare salariat generează, în medie, vânzări de 155.000 Euro/an, în comerţ 93.000 Euro, în IT&C 56.000 Euro, în timp ce în domeniul alimentaţiei publice ajunge la doar 20.000 Euro, iar în industrie la 28.000 Euro. Acest indicator explică și diferenţele salariale însemnate dintre aceste domenii. În mod evident, prioritatea este de încurajare a acelor activităţi economice cu o valoare adăugată ridicată.

Volumul investiţiilor realizate de întreprinderile active din judeţul Vaslui s-a ridicat în anul 2018 la doar 226 mil. lei (sub 49 mil. Euro) în anul 2018, adică 3,2% din totalul încasărilor (de 3 ori mai puţin decât media naţională și de 2 ori mai reduse decât media regională). Acestea au reprezentat doar 3,8% din totalul investiţiilor din regiunea Nord-Est și 0,3% din cele raportate la nivelul României.

Cele mai mari investiţii au fost realizate de companiile din domeniul comerţului (30% din total), pe fondul extinderii continue la nivel judeţean a unor reţele de retail (supermarket-uri, lanţuri de farmacii, benzinării etc.). Acesta a fost urmat de sectorul transporturilor (20%), unde înnoirea flotei de vehicule este o precondiţie pentru a rămâne pe piaţă, de cel al industriei (16%), respectiv al construcţiilor (12%). Restul serviciilor au înregistrat, inclusiv prin natura activităţii care implică mai puţine active tangibile, investiţii modeste.

În comparaţie cu anul 2008, singurele domenii în care investiţiile întreprinderilor au crescut au fost serviciile de sănătate (+150%), hotelurile și restaurantele (+44%), utilităţile publice (+25%) și serviciile personale (+20%) și transporturile (+2%), cu menţiunea că în ultimele 3 cazuri valorile exprimate în Euro indică o scădere. În schimb, investiţiile au scăzut dramatic în domeniul energiei (-81%), industriei (-73%), serviciilor pentru întreprinderi (-43%), construcţiilor (-34%), IT&C (-30%), comerţului (-21%). Acest lucru confirmă accesul dificil al companiilor locale la finanţare, dar și scăderea volumului de activitate în anumite ramuri, care nu mai justifică continuarea investiţiilor.

În acest context, sunt necesare măsuri publice de încurajare a investiţiilor private pentru a crește competitivitatea economiei judeţene.

Dinamica investițiilor nete ale întreprinderilor active din județul Vaslui, pe principalele activități economice, în perioada 2008-2018

Sursa: INS. Baza de date TEMPO Online